La nivelul Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM se derulează încă din 2008 un proiect numit SCAPA - Sistemul de Colectare a Ambalajelor de Pesticide. În cei 13 ani de activitate, proiectul SCAPA a ajuns la rezultate remarcabile grație implicării membrilor AIPROM, distribuitorilor, cooperativelor agricole, dar și fermierilor.

Despre programul SCAPA, a vorbit într-un scurt interviu Andrei Vior, unul dintre membrii implicați încă de la început în acest proiect.

Ce înseamnă SCAPA? Cum funcționează, cine participă și cine îl susține?

SCAPA este sistemul de colectare a ambalajelor de pesticide din România. Se bazează pe parteneriatul dintre membrii AIPROM - Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și un operator privat (Ecorec Recycling). Termenii parteneriatului sunt foarte simpli: AIPROM, prin membrii săi finanțează și stabilește obiectivele, standardele de funcționare și modul de operare, în timp ce operatorul colectează efectiv de la ferme și din centrele de colectare cantitatea de ambalaje de pesticide, după care transmite cantitățile astfel obtinuțe spre reciclare sau incinerare.

Cum a început programul SCAPA, de ce era nevoie de un astfel de program și de ce ai ales să investești efort și timp în implementarea proiectului?

SCAPA a început în 2007 și a devenit foarte rapid unul dintre cei mai importanți piloni ai activității AIPROM. Încă de la înființarea asociației AIPROM s-a dorit alinierea la standardele europene În domeniu, unul dintre ele fiind angajamentul de a promova sustenabilitatea. SCAPA a însemnat răspunsul la necesitatea de a păstra un mediu curat după folosirea produselor de protecție a plantelor.

Proiectul a fost încă de la început gestionat de grupul de lucru responsabil cu depozitarea și transportul produselor. Prin urmare, încă de la început am fost implicat în proiect. Mi-a plăcut foarte mult că a fost un proiect care avea ca obiectiv protecția mediului dar și o componentă importantă de business operațional (obiective cantitative și calitative, eficiență, promovare, cadru legislativ ambiguu, etc). A fost vorba despre posibilitatea de a „desena” un business funcțional care să contribuie la protejarea mediului. O combinație care m-a atras foarte mult de la început, care mi-a permis să înțeleg legislația de mediu, funcționarea pieței de management a deșeurilor și să cunosc o oameni extraordinari.

Cum a evoluat SCAPA în timp?

SCAPA a pornit ca un proiect greenfield. Nu exista nimic, numai câteva recomandări venite din partea asociației europene a industriei de protecția plantelor, unde AIPROM este membru și exemplul câtorva țări mai avansate. Cum modelele pe care ni le ofereau alte țări se potriveau într-o măsură destul de mică a trebuit să învățăm tot timpul și să avem și curajul de a face lucruri noi. Cantitățile colectate au crescut de-a lungul anilor, ceea ce este normal având în vedere evoluția pieței de PPP dar și procentul nostru de colectare, care a ajuns la aproape 60% din totalul cantităților de ambalaje puse pe piață.

Care sunt rezultatele în prezent?

Obiectivul nostru încă de la început a fost să atingem cotele de colectare și reciclare cerute de legislația națională, care diferă în funcție de tipul de ambalaj. Așa cum spuneam și înainte, colectăm aproape 60% din cele peste 2.500 de tone de ambalaj de PPP puse în piață în fiecare an și reciclăm peste jumătate din cantitatea colectată. Am încercat acum câteva luni, împreună cu colegii de la AIPROM să dăm niște cifre mai sugestive despre cantitățile colectate de SCAPA. Iată două din ele: de-a lungul existenței sale, prin SCAPA s-au colectat ambalaje de PPP care ar umple o coloană de TIR-uri de capacitate mare de la București și până la Constanța. Sau: la fiecare doi ani, SCAPA adună un volum de ambalaje care poate umple Sala Palatului din București. Fără programul nostru, o mare parte din aceste deșeuri ar fi rămas în mediu sau ar fi fost distruse ilegal. Este un impact pozitiv semnificativ și suntem mândri de contribuția noastră.

Cu ce probleme v-ați confruntat de-a lungul timpului?

Bineînțeles ca au fost provocări de-a lungul timpului. Este însă foarte clar că obiectivele au fost înțelese de toată lumea și, beneficiile pentru mediu și industrie sunt clare, astfel că toți am contribuit în măsura posibilităților și priorităților specifice. Printre problemele care ne-au consumat cea mai multă energie au fost: alinierea membrilor asociației pentru un model operațional SCAPA, selecția și managementul operatorului SCAPA, relația cu autoritățile (mediu și agricultură), și, mai nou, pandemia de COVID-19. In legătură cu aceasta din urmă trebuie să spun că în 2020 și 2021 se observă o creștere a ratei de colectare, ceea ce arată că avem un model operațional de succes și stakeholderi implicați.

Care sunt provocările actuale?

Cea mai mare provocare este reprezentată de criza sanitară, care lovește în toate domeniile, dar și instabilitatea și incoerența legislativă, care la un moment dat ne pot împiedica să progresăm așa cum ne dorim.

Ce nevoi și oportunități de dezvoltare vezi pentru SCAPA?

Infrastructura de colectare și reciclare fiind deja matură, funcțională și cu un grad înalt de reziliență, cele mai bune oportunități de dezvoltare vin de la membrii AIPROM, care pot contribui la promovarea imaginii SCAPA în rândul fermierilor și distribuitorilor. Noi, cei din grupul de lucru de la AIPROM suntem gata să îmbunătățim modul de funcționare SCAPA pentru a răspunde solicitărilor, de oriunde ar veni acestea. De asemenea, am putea ajunge la un nivel și mai înalt dacă am reuși să începem să colectăm și ambalajele de semințe, prin integrarea în SCAPA sau printr-un sistem paralel.

Care este percepția fermierilor privind SCAPA? Dar a autorităților?

Percepția fermierilor și a distribuitorilor este foarte diferită: de la cei care sunt deja “clienți” SCAPA și care apreciază foarte mult sistemul la cei care încă nu au auzit de el – și la care ne dorim să putem ajunge cu ajutorul membrilor AIPROM. Autoritățile sprijină SCAPA, mai ales pe plan local. De multe ori am avut un feedback extrem de pozitiv, știind că există foarte puține industrii care au sisteme similare.

Care a fost cheia succesului SCAPA, în contextul unui sistem național de gestionare a deșeurilor care este încă în curs de dezvoltare?

Cheia succesului proiectului SCAPA a fost influențată de o serie de factori, începând cu voința clară a membrilor asociației de a investi resurse și energie și până la capacitatea echipei de proiect de a găsi soluții adaptate la condițiile specifice din România. SCAPA este perceput astăzi ca un sistem matur de colectare a deșeurilor de ambalaje provenite de la utilizarea produselor de protecție a plantelor, cu rezultate comparabile cu cele înregistrate în țările dezvoltate. Și ne dorim să devenim din ce în ce mai buni.