Risipa alimentară – o problemă majoră în Uniunea Europeană, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură al Națiunilor Unite – FAO.

Ce este risipa alimentară?

În fiecare an, tone de alimente care îndeplinesc condițiile de consum ajung la gunoi, în contextul în care milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame. 1.3 miliarde de tone din hrana produsă pentru consum sunt pierdute sau risipite de-a lungul lanțurilor de aprovizionare, arată un studiu FAO.

Cum și unde se transformă mâncarea destinată consumului în deșeuri?

• la producție, din pricina rezistenței scăzute a culturilor la intemperii, boli și dăunători;
• la vânzare, prin preferința magazinelor de păstra mâncarea pe rafturi până când expiră în loc să o doneze înainte de termen;
• la consumatorul final, din multiple motive: achiziționarea unei cantități peste necesarul zilnic din lipsa timpului sau ofertele promoționale de tipul „Cumpără trei produse și plătești doar două”

Care sunt urmările acestui fenomen?

Ce înseamnă, de fapt, aruncarea și depozitarea necorespunzătoare a 1.3 miliarde de tone de mâncare?

• frigidere mai goale cu 30%;
• foamete în țările defavorizate;
• pierderi economice anuale de 1 trilion $;
• epuizarea resurselor necesare în producția alimentelor – terenuri agricole, apă și energie electrică;
• creșterea potențialului încălzirii globale ca urmare a gazelor cu efect de seră emise de hrana aruncată.

 În acest context, avem de a face cu un un triplu impact în lanț - economic, etic și ecologic.

Ce procent din fiecare produs pierdem anual?  

Pentru a evidenția amploarea pe care o ia acest fenomen, FAO a furnizat procentele alimentelor risipite la nivel global, pe categorii:

• 30% din producțiile de cereale
• 45% din producțiile de fructe și legume
• 20% din producțiile de produse lactate
• 20% din producțiile de carne
• 20% din producțiile de semințe oleaginoase
• 45% din producțiile de plante rădăcinoase

Corelând procentele de mai sus cu fenomenul creșterii populației până la 8 miliarde de locuitori, este posibil să asistăm curând la o criză alimentară globală. Cererea crescută de hrană va depăși, în timp, cantitatea redusă de hrană care nu este afectată de fenomenul risipei.

Ce măsuri iau autoritățile pentru a stopa risipa alimentară?

Schimbarea stă în noi, spun autoritățile. Pentru a combate risipa alimentară, Comisia Europeană a lansat, în 2016, campania „Opriți risipa alimentelor”, prin care întreaga populație este încurajată să facă un efort minimal pentru a stopa risipa globală a alimentelor. Câteva dintre cele mai importante acțiuni sunt următoarele:

• Planificați-vă cumpărăturile pentru a achiziționa doar produsele de care aveți nevoie.
• Verificați termenele de valabilitate.
• Calculați bugetul de care dispuneți, deoarece irosirea alimentelor înseamnă irosirea banilor.

Lista completă a acestor sfaturi utile pentru a reduce acest fenomen o găsiți pe site-ul oficial al Comisiei Europene.

În concluzie, stoparea acestui fenomen prin schimbări minore de comportament înseamnă hrană pentru întreaga populație, un mediu mai puțin poluat și nu în ultimul rând protejarea resurselor naturale de care avem atât de multă nevoie.