Istoria cartofului în țara noastră începe, probabil, la începutul secolului al XIX-lea. Totuși este posibil să fi fost plantat mult mai devreme la scară mai mică prin grădini, cel puțin în Transilvania acolo unde această plantă a fost cultivată pentru prima dată. Ulterior cartoful s-a răspândit și în alte regiuni din țara noastră.

Cartoful, membru al familiei solanaceelor, alături de roşii şi vinete, se află în topul celor mai cultivate alimente de pe planetă, după orez, grâu şi porumb. Cu siguranţă acest lucru nu este surprinzător având în vedere popularitatea de care se bucură această legumă. Cartoful este o plantă care se cultivă cu uşurinţă, chiar şi în condiţii neprielnice, de aceea un timp a reprezentat o sursă importantă de hrană în mai multe ţări.

Iată câteva lucruri interesante despre cartof:

1. Cartoful a fost prima legumă cultivată în spaţiu. În anul 1995, cartoful a devenit prima legumă cultivată în Cosmos. NASA şi Universitatea din Wisconsin (Statele Unite ale Americii) au creat o tehnologie care să le permită astronauţilor să se hrănească sănătos în timpul călătoriilor lungi din spaţiu.

2. Cel mai mare cartof din lume a cântărit peste 8 kg şi a intrat în Cartea Recordurilor. Această cantitate este suficientă pentru a produce aproximativ 73 de porții de cartofi prajiți într-un fast-food celebru.

3. Cartoful este răspândit în cea mai mare parte a lumii, fiind cultivat în peste 125 de ţări. În America cel mai consumat aliment este laptele, iar pe locul doi se află cartoful. Europenii consumă o cantitate de două ori mai mare decât americanii.

4. Un cartof de mărime medie conține 163 de calorii, 0,2 grame de grăsimi, 0 grame de colesterol, 37 de grame de carbohidrați, 4,7 grame de fibre alimentare și 4,3 grame de proteine. Aceeași porție vă oferă și 2% din necesarul zilnic de calciu, 51% din cel de vitamina C, 9% din cel de fier, 30% din cel de vitamina B6, 12% din cel de magneziu si 25% din cel de potasiu. Cartofii oferă și fosfor, niacina, acid folic și zinc.

5. Cartofii pot fi cultivați într-o varietate de areale și condiții meteorologice și climatice, ceea ce îi face o sursă bună de hrană pentru aproape fiecare populație a lumii.

6. În cultura chineză, se considera că tuberculii de cartof au un efect benefic asupra stomacului, intestinelor și splinei. Din acest motiv, erau adesea folosiți ca remedii naturiste pentru diverse boli asociate acestor organe.

7. În ciuda aspectului său, cartoful este format din 80% apă și doar 20% materie solidă.

8. Gătit sau nu, cartoful poate fi consumat sub diverse forme, fiind o legumă versatilă adesea utilizată pe post de garnitură. Mesele din întreaga lume sunt pline cu cartofi fierți, copți, prăjiți sau piure. Cartoful reprezintă și ingredientul principal într-o rețetă de supă cremă. De asemenea, cartofii pot fi ușor transformați în chipsuri!

9. Este recomandat să fierbeți, să gătiți cartofii la abur sau să îi coaceți în coajă, deoarece toți nutrienții se regăsesc în porțiunea aflată între coajă și pulpă. Curățarea cartofilor înainte de a fi gătiți duce la pierderea acestor nutrienți. Nu este recomandat nici să lăsați cartofii curățați în apă, deoarece elementele nutritive se pot dizolva în apă.

10. Nu este recomandat să spălați cartofii înainte de depozitare, deoarece această operațiune accelerează procesul de degradare ce poate apărea în timpul depozitării. Spălați cartofii numai înainte de a-i găti.

11. Fără îndoială că tuberculii de cartofi sunt extrem de apreciați în întreaga lume. Peste un miliard de oameni mănâncă cel puțin un cartof în fiecare zi. Consumul mediu în America se situează în jurul a 140 de kilograme de cartofi pe an, în timp ce germanii consumă peste 200 de kilograme de cartofi pe an.

12. În lume sunt aproape 5.000 de specii diferite de cartof. Acestea sunt grupate în funcţie de culoare – roşcaţi, roşii, albi sau galbeni. Există şi cartofi mov, originari din America de Sud. Coaja lor este mov şi devine albastră după ce sunt preparați.

13. Cartoful neutralizează acidul gastric, motiv pentru care este recomandat persoanelor care suferă de ulcer şi gastrită.

14. Cartoful nu îngraşă. În ciuda mitului pe care îl ştie toată lumea, un studiu publicat în 2009 de Jurnalul Britanic de Nutriţie arată că această legumă este chiar bună în curele de slăbire şi a fost inclusă greşit în lista carbohidraţilor cu indice glicemic mare. De fapt, un cartof nou gătit are doar 26 de calorii.

15. Cartofii sunt utilizați pentru a prepara băuturi alcoolice, așa cum este vodka.

16. Chipsurile din cartofi reprezintă unul dintre cele mai consumate alimente din lume, cu miliarde de pachete comercializate anual.

17. Incaşii foloseau banalul cartof nu doar ca aliment, dar şi că medicament pentru: vindecarea oaselor rupte, prevenirea reumatismului, a indigestiei, tratarea afecţiunilor pielii, a degerăturilor şi a arsurilor solare, calmarea durerilor de gât etc. Mai mult, era folosit şi că o modalitate de măsurare a timpului, în funcţie de câte minute erau necesare pentru a fierbe cartofii.

18. Deşi cartoful dulce poartă acelaşi nume, cele două legume nu sunt nici măcar înrudite. Cartoful dulce, Ipomoea batatas, face parte din familia Convolvulacee. De asemenea, cartofii dulci au un conţinut ridicat de fier, sporesc energia şi numărul de celule roşii şi albe, îmbunătăţind rezistenţa sistemului imunitar.

19. Cartofii prăjiţi au fost descoperiţi din greşeală, atunci când bucătarul şef al regelui Ludovic-Filip al Franţei a încercat să reîncălzească mâncarea deja pregătită pentru regele care întârziase la masă.

20. În medie, o persoană consumă, la nivel global, aproximativ 33 de kilograme de cartofi într-un an, însă cei mai mari fani ai cartofului sunt australienii, care au o medie de 60 de kilograme de cartofi pe an de persoană.

21. Potrivit unor cercetători, se pare că oamenii ar putea trăi mâncând doar piure de cartofi. Cele două ingrediente, cartoful şi laptele (sau untul), acoperă împreună toate vitaminele şi minerale necesare supravieţuirii.

22. Aportul crescut de antioxidanți puternici din componența cartofilor mov ajută la dezvoltarea sistemului imunitar și protejarea celulelor de boli.

23. Cartofii mov au un aspect plăcut, dar și un gust intens, puțin mai dulce decât al cartofilor albi, iar timpul de preparare este mai scurt. Ei pot fi folosiți în rețete și preparate variate, de la piureuri, tocănițe, ciorbe, salate, chiar și plăcinte. Pentru că au o coajă bogată în antioxidanți, este recomandat să nu îi curățați, ci să îi gătiți întregi pentru a avea parte de toate beneficiile pentru sănătate.

Articol preluat și tradus de pe: potatogoodness.com.